O miscare de un astfel de volum si de o astfel de complexitate in adancime nu poate fi invinuita, fara patima nedreapta,de imitatie de pe modele straine , care vietuieste prin actiuni ilegale si urmareste o ,,dictatura” , smulgand puterea prin ,,Lovitura de Stat” si desfiintarea partidelor adverse cu violenta. De ce ar fi folosit Garda de Fier o astfel de metoda catilinara, cand si elitele, si masele se incadrau cu infrigurare, si momentul victoriei ei finale parea ca se apropie, incepand din anul 1937, cu o siguranta geometrica!?
Dar nu numai din motive de inoportunitate, ci din insasi esenta princepiilor sistemului legionar si a gandirii sale politice, Corneliu Codreanu respringea aprioric, cu toata fermitatea, orice intentie agresiva de cucerire a puterii in stat. Corneliu Codreanu si, in rand cu el, toti doctrinarii si sefii responsabili ai Garzii de Fier, au repetat in atatea randuri cum inteleg victoria legionara si pe ce cale se va ajunge la acest tel.
Dictatura in sine – vointa unui singur om impusa cu forta populatiei unui stat – cum o defineste el insusi (deci doua vointe: una a dictatorului sau a unui grup de o parte si alta contrarie, a poporului), constituie in gandirea lui Corneliu Codreanu un sistem odios de guvernamant, mai ales cand aceasta vointa se impune cu silnicie si cruzime si degenereaza astfel intr-o tiranie sangeroasa.
In doua randuri, o data dintr-o circulara catre legionari dupa inmormantarea lui Ion Mota, Prim-Locotenent al Sefului Garzii de Fier, cazut pe front in Spania impotriva marxismului si a doua oara in declaratiile catre ziaristi, in Februarie 1938, Corneliu Codreanu infiereaza public, in termeni dispretuitori, ca mijloace de biruinta ,,ideea de complot” si de ,,lovitura de stat”. El le considera ca o ,,prostie” si taxeaza astfel de victorii, nascute din complot si lovituri de stat, ca ieftine si trecatoare. ,, Esenta insasi a conceptiei legionare, precizeaza mai departe Corneliu Codreanu, respinge acest sistem al loviturii de stat, atitudine necugetata de bruscare, de natura exterioara”.Constient de misiunea istoricaa tineretului roman si de raspunderea sa de conducator al unei generatii, stia ca un complot este o insanitate ce poate conduce, cel mult, la o hibrida dictatura politista, iar nu la un regim stabil, laborious si durabil.
Si in concret, Corneliu Codreanu a fost strict consecvent cu principiile sale, dupa rezultatul triumfal al alegerilor din 1937. Intre 22 si 29 Decembrie, pana cand s-a constituit Guvernul Goga-Cuza, Corneliu Codreanu nu avea decat sa faca un semn legiunilor sale, pentru ca aparat de stat si corpuri constituite sa se topeasca in fata valurilor legionare. Corneliu Codreanu s-a abtinut de la un astfel de gest, stiind bine totusi ca, dupa primele momente de uluire, provocate de rezultatul alegerilor, va urma din partea adversarilor o reactiune violenta ce-l va costa viata si va aduce multe suferinte Garzii de Fier. Respectul principiilor i-a parut insa fondatorului Garzii de Fier un stalp mai solid de forta politica decat escaladarea puterii direct din strada.
Reforma institutiilor politice, partide, parlament, corpuri constituite, nu se astepta, astfel, prin decrete-legi si masuri coercitive,ci prin vointa suverana a Poporului Roman. Atunci, de teama acestui implacabil verdict popular care conducea fatal Miscarea Legionara la o biruinta totala, partidele politice, condamnate la sterilizare prin indepartarea marelui rezervor de improspatare a fortelor, tineretul intelectual si luptator, incadrat in Garda de Fier, au capitulat in fata puterii executive, cointeresand-o intr-o actiune represiva, cu pretul sacrificarii propriei ratiuni de existenta: regimul parlamentar. Si iata, in 1938, dupa ce timp de 15 ani elita active a Romaniei a fost acuzata de actiuni ,, ilegale” si de intentii de ,,lovitura de stat” pentru a desfiinta ,,ordinea prestabilita”, iata opt fosti prim-ministri, exponenti ai tuturor partidelor, coalizandu-se intr-un guvern de dictatura, pentru a iesi ei din legalitate, pentru a da ei o lovitura de stat si a dizolva ei parlamentul si propriile lor partide.
Si revenind la evenimentele din 1938, pentru a fi drepti, la acest regim impotriva tineretului ramas in cadrul legalitatii, nu au participat personal sefii partidelor istorice,d-nii Iuliu Maniu, Constantin si George Bratianu, precum nici unii chiar dintre oamenii politici seriosi care, pentru diferite motive, facand parte din acele guverene de dictatura, nu au aprobat nici sufleteste, nici politic, metodele sangeroase al regimului.
Asadar, Garda de Fier trebuie sa fi corespuns unei mari realitati, daca partidele s-au desfiintat singure impreuna cu institutiile pe care le reprezentau, in favoarea unei dictaturi personale si politiste, cu pretul discreditarii definitive a propriului lor sistem si a unei institutii fundamentale cum este Coroana, numai pentru a abate de pe linia justa o alta institutie fundamentala: Vointa Natiunii.
Garda de Fier nu este, asadar, o organizatie totalitara si nu s-a nascut din antagonism funciar impotriva institutiilor statului si ale colectivitatii, fie structurale, cum este monarhia, fie functionale, cum sunt puterea legislative si executive, fie tranzitionale ca partidele politice. Miscarea Legionara nu intra in conflict cu aceste institutii si, fireste, nici cu guvernele care le reprezinta, decat in masura in care ele se indeparteaza de la legalitate si de la vointa nationala.
Politica Garzii de Fier de spirit testamentar ilustrat de linia lui Corneliu Codreanu, urmata in esenta cu scrupulozitate de succesorul sau la comanda Garzii de Fier, Horia Sima, este deci clara in toate directiile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu